Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 07/10/2008
Tematica: imigrantii români (Spania, Franta, Anglia, Germania)
Categoria articolului: interviuri
Autorul articolului: Adrian Cochino
Titlul articolului: „Românii fără contract de muncă vor veni mai repede în ţară“
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-fara-contract-de-munca-vor-veni-mai-repede-in-tara-823515.html


„Românii fără contract de muncă vor veni mai repede în ţară“

Ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Juan Pablo García-Berdoy Y Cerezo, crede că românii bine pregătiţi şi adaptaţi vor supravieţui crizei care afectează sectorul construcţiilor din Spania.


Cu puţin timp înainte de sărbătorirea Zilei Naţionale a Spaniei, ambasadaorul Juan Pablo García- Berdoy Y Cerezo a vorbit, într-un interviu acordat ziarului „Evenimentul zilei“, despre situaţia românilor plecaţi la muncă în Peninsula Iberică, dar şi despre modelul economic şi social adoptat de Spania.

EVZ: Cum a afectat criza imobiliară economia spaniolă şi cum îi afectează pe muncitorii migranţi, în special pe cei români?  

Juan Pablo García-Berdoy Y Cerezo: Criza imobiliară este consecinţa unui succes, a unui proces care a avut loc în ultimii ani. Piaţa a reacţionat la această ofertă. Consecinţa directă este că această evoluţie s-a întrerupt şi afectează muncitori din domeniul construcţiilor. Unii dintre ei sunt români şi sunt acum mai bine reprezentaţi în alte sectoare, cum ar fi agricultura. Alţi sunt în şomaj, un fenomen nou care îi afectează şi pe spanioli, şi pe români, iar sistemul social trebuie să fie, şi este bine pregătit pentru a primi muncitorii care sunt într-o situaţie dificilă. În viitor, cred că vom avea o perioadă de adaptare pentru noua situaţie. Românii care sunt bine pregătiţi şi adaptaţi pot merge într-un alt sector mai puternic, alţii probabil vor reveni în ţară. Cei care nu au un contract de muncă sunt probabil cei care vor veni mai repede în ţară.

Autorităţile spaniole au un plan care sprijină financiar întoarcerea muncitorilor extracomunitari în ţările de origine. Există iniţiative asemănătoare care îi vizează pe munctorii comunitari?

Avem un dialog intensiv cu guvernul României pentru a afla cum putem să-i sprijinim pe muncitorii români care vor să vină în România, cu posibilitatea de a munci aici. Asta e o prioritate a Guvernului României şi noi am făcut tot ce am putut pentru a sprijini această iniţiativă. Ce este mai important este informaţia. Posibilitatea de a munci în România trebuie cunoscută de românii din Spania, iar noi avem instituţii, instrumente cu care se poate lucra foarte bine pentru a distribui informaţia în comunităţile de români. Al doilea punct important este necesitatea de a lucra împreună pentru a păstra legalitatea forţei de muncă în Spania.  

Este nevoie de o campanie de imagine pentru românii din Spania, precum cea lansată recent de guvernul român?
  
Eu cred că tot ceea ce merge bine, cum este cazul migraţiei românilor în Spania, trebuie să fie păstrat. Nu putem uita acest lucru, pentru că această comunitate este mare. Avem peste 700.000 de români în Spania şi acesta e un lucru care trebuie bine păstrat. Campania e foarte bine plasată, e simpatică şi subliniază elementele bune. Nu ştiu dacă este indispensabilă, pentru că nu am avut probleme cu comunitatea română din Spania, dar dacă nu facem nimic, probabil că ar fi iresponsabil din partea noastră şi a guvernului român.

Sunt românii bine integraţi?

Sunt foarte bine integraţi. Din punct de vedere sociologic, este foarte interesant faptul că mulţi dintre ei merg în Spania cu familiile. Avem peste 40.000, aproape 50.000 de copii care învaţă în şcolile publice spaniole, precum copiii spanioli. Aceşti copii sunt o pepinieră pentru viitor, nu numai în sensul formării profesionale, dar şi în cel al afinităţii dintre România şi Spania. Este foarte bine ca această pepinieră, care va deveni viitorul României, să fie parte a unui grup care vorbeşte spaniola, limba globală de azi, care poate fi un element de dezvoltare foarte puternic, nu numai în relaţia europeană, dar şi în cea universală, cu America Latină şi cu Statele Unite.

MODELUL ECONOMIC

Secretul dezvoltării oraşelor: parteneriatul public-privat
  

Care sunt problemele cu care se confruntă investitorii spanioli în România?
  
Birocraţia este încă o problemă, chiar dacă situaţia s-a îmbunătăţit. Securitatea juridică este din ce în ce mai bună, dar nu la acelaşi nivel din Spania, spre exemplu. Mai este şi o problemă de cunoaştere şi cred că imigranţii români din Spania au fost un element care a stimulat investiţiile de aici. Creşterea economică din România a fost un element bun pentru că a făcut piaţa românească foarte bună.  

Există un domeniu de interes pentru companiile spaniole care investesc în România?

În prezent avem 3.000 de societăţi cu capital spaniol în România. În toate domeniile. Cred că, pentru viitor, sectorul cel mai important pentru noi ar fi construcţiile. Avem cele mai mari firme de construcţii din lume şi suntem pregătiţi să facem în România aceleaşi lucruri pe care le-am făcut în Spania. Mediul, energia sunt alte două domenii. Avem nevoie de a diversifica prezenţ a noastră, în condiţiile în care suntem cel mai mare învestitor din America Latină şi am fost al treilea exportator de capital din lume în 2007.  

Care este percepţia Spaniei, a investitorilor, în privinţa corupţiei din România?

Cred că situaţia s-a îmbunătăţit foarte mult. Efortul care sa făcut pentru a reforma justiţia şi instituţiile publice, în general, este evident. Avem nevoie de mai mult, nu numai în România. Un element mai important în lupta împotriva corupţiei este o administraţie publică independentă, profesionistă şi un cadru legal care face lucrurile posibile. Uneori, legile sunt atât de complicate şi atât de neperformante în relaţie cu viaţa economică reală încât favorizează corupţia. Pentru că fac posibil un lucru care în sistemul teoretic legal nu ar fi posibil. Reforma legislativă şi o administraţie publică profesionistă sunt cele mai importante.

Cum vi se pare Bucureştiul şi ce lecţii ar putea învăţa el de la oraşele spaniole?

Eu sunt îndrăgostit de Bucureşti. Are elemente foarte originale, care nu s-au păstrat în alte oraşe europene. Ar fi păcat dacă se pierd. Este un oraş vechi, cu clădiri frumoase, cu o zonă plină de suflet, de spiritualitate, de capacitate de a invoca un trecut frumos şi interesant. Dar Bucureştiul trebuie să dezvolte infrastructura. Secretul nostru a fost un parteneriat public-privat. Cu o lege clară, puternică, dar care a deschis uşa acestor parteneriate, aşa s-au dezvoltat imens toate oraşele. Banii publici nu sunt singurii cu care trebuie să plăteşti această dezvoltare. Este important să intervină iniţiativa privată, care să fie folosită pentru serviciile publice - parcare, transport, calitatea apei. Asta s-a făcut în Spania cu o lege eficientă şi cu firme care au experienţa dezvoltată pentru a contribui la bunăstarea publică. Lipsa cadrului legal este cel mai important element care ar putea limita viitorul Bucureştiului. Ştiu că Guvernul României lucrează în acest sens, pentru că, dacă se vor aştepta numai banii publici, oraşul nu va merge prea repede.

MODELUL SOCIAL

„Drepturile individului trebuie să fie o prioritate pentru autorităţi“

România a numit recent prima femeie ministru în actualul guvern, în vreme ce Spania are un număr impresionant de femei în executiv şi o politică strictă pentru asigurarea egalităţii între sexe. De ce există aceste diferenţe?

Să fiu sincer, nu înţeleg de ce. Eu am avut întotdeauna impresia că femeile din România au fost foarte bine integrate în societate, ca profesionişti. Femeile din România se află în locuri importante şi în viaţa social-economică sunt foarte relevante. Numai în viaţa publică există mai puţine femei în posturile de responsabilitate. Aceasta este o anecdotă, pentru că doamna ministru a fost precedată de alţi miniştri - fostul guvern al premierului Tăriceanu a avut mai multe femei. Este important ca o societate să fie reprezentativă. O societatea publică, economică, judecă torească fără femei nu este reprezentativă şi credem că o societate deschisă pentru cei care nu sunt majoritate este una mai flexibilă, mai modernă, mai capabilă de a evolua când lucrurile trebuie să fie schimbate. Aceasta este politica spaniolă, dar cred că societatea românească este foarte bine pregă tită pentru că femeile sunt foarte bine pregătite.

Credeţi că este normal ca o paradă gay să se desfăşoare sub protecţia a sute de jandarmi, într-o atmosferă militarizată?

Nu, nu este normal deloc.

Cum ar trebui abordată această problemă, inclusiv la nivelul autorităţilor?

Eu cred că tot ce înseamnă drepturile omului, ale individului, trebuie să fie o prioritate pentru autorităţi. Asta înseamnă tot. Noi suntem cetăţeni şi avem drepturi individuale, chiar dacă avem poziţii diferite în societate. Nu e doar un concept social, ci şi un concept civil, în sensul că toate elementele societăţii sunt un atu pentru societate. Dacă nu vedem asta, înseamnă că nu am înţeles cum merge societatea modernă. Societatea modernă este compusă din indivizi, care au o alegere individuală. Atâta vreme cât aceste alegeri respectă drepturile celorlalţi şi sunt în acord cu legea, atunci ele trebuie respectate.

"Uneori, legile sunt atât de complicate şi atât de neperformante în relaţie cu viaţa economică reală încât favorizează corupţia." - Juan Pablo García-Berdoy Y Cerezo, ambasadorul Spaniei


CV


Un diplomat cu experienţă


Juan Pablo García-Berdoy Y Cerezo este Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Spaniei la Bucureşti din martie 2005. Din luna octombrie a aceluiaşi an, oficialul spaniol a preluat şi funcţia de ambasador al Spaniei în Moldova, cu rezidenţa la Bucureşti. Cariera diplomatică a început-o în 1987, cu un post de consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Madrid. A mai deţinut funcţia de consilier pentru afaceri europene în cadrul Ambasadei Spaniei de la Bonn, iar înainte de a ajunge la Bucureşti a fost directorul general de politică externă pentru spaţiul european în cadrul MAE spaniol.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.